youtube

luni, 6 mai 2013

Paştele la creştinii neoprotestanţi


Printre cultele neoprotestante care se pregătesc să celebreze Paştele şi care sunt recunoscute în România se numără Baptiştii, Penticostalii, creştinii după Evanghelie, Biserica Evanghelică Română şi Adventiştii de ziua a şaptea,.

"Principalele caracteristici comune ale acestor confesiuni sunt: nu recunosc tainele bisericeşti; nu au cultul sfinţilor, ori al icoanelor; nu admit ierarhia bisericească; practică, cu unele excepţii, botezul la majorat şi „preoţia universală” (orice credincios poate citi şi interpreta Biblia)", se arată pe site-ul ministerului Culturii şi Cultelor. Şi în ceea ce priveşte sărbătoarea Paştelui, obiceiurile sunt diferite.

În Biserica Penticostală, în Joia Mare are loc "Sfânta Împărtăşanie, iar duminica, seara şi dimineaţa, se ţin slujbe în biserică.

"Pentru noi, penticostalii, sărbătoarea învierii Domnului Hristos e cea mai mare sărbătoare. Pentru că fără înviere nu există nimic. Ce trăim acum e doar existenţă, boli şi impozite plătite. Fără învierea Lui, creştinismul ar fi cea mai crudă înşelătorie de pe faţa pământului… Hristos a înviat!!!", a declarat pentru TVRInfo.ro pastorul penticostal Vladimir Pustan.

Pastorul a mai explicat că în Joia Mare seara sărbătoresc Cina Domnului sau Sfânta Împărtăşanie.
"De joi seara şi până vineri seara biserica este deschisă şi oamenii vin şi se roagă. Duminică dimineaţa şi duminică sera avem slujbe în biserică", a mai completat Vladimir Pustan.

Paștele în Biserica Baptistă
În Biserica Baptistă, se organizează în fiecare seară, în Săptâmâna Mare, servicii divine unde credincioşii se roagă, cântă, iar joi seara se oficiază Cina Domnului. Pastorul baptist Emanuel Dejeu ne-a declarat că în Ziua Învierii se organizează programe speciale.

"Celebrarea zilei Învierii lui Cristos este pentru noi credincioşii baptişti o ocazie de sărbătoare. După Săptămâna Mare, o săptămână plină de semnificaţii, atât pentru Cristosul întrupat cât şi pentru credincioşi, vine dimineaţa Învierii care aduce cu ea bucuria eliberării, bucuria unui nou început, bucuria vieţii noi", a mai explicat pastorul.


Emanuel Dejeu mai spune că "în duminica învierii în unele Biserici, mai ales din Ardeal, credincioşii dis de dimineaţă, ca şi femeile ce au mers la mormânt, se adună la biserică pentru primul serviciu de Înviere. Acesta are loc în jurul orei 05.00 - 06.00 dimineaţa".

"Pe lângă această întâlnire care nu se regăseşte în programul tuturor bisericilor, ca şi în celelalte duminici sunt două întâlniri, una de dimineaţa şi alta de seară. De obiciei în această zi sunt programe speciale, corurile pregătesc cântece alese, seara în general are loc programul copiilor. A doua zi de Paşte, unele Biserici au un singur serviciu divin, altele, două programe", ne-a mai explicat pastorulş baptist.

Paștele în Biserica Adventistă de ziua a șaptea
Adventiştii de Ziua a Şaptea serbează Paştele prin serviciul Sfintei Cine, care se organizează o dată la trei luni. Pastorul adventist Cornel Dărvăşan ne-a explicat că "deși nu serbează Paștele la data fixă a primei săptămâni de după echinocțiul de primăvară, cu ocazia aceasta împărtășesc mesaje despre moartea Domnului Isus și despre adevărul Învierii sale, și se bucură împreună cu ceilalți creștini de acest mare eveniment".

"Paștele este un cuvânt care vine din ebraicul Pesach și care înseamnă a trece pe lângă, cuvânt apărut pentru prima dată cu ocazia înființării unei sărbători care avea să fie de mare importanță în tradiția și cultura ebraică. Sărbătoarea Paștelui a fost instituită cu prilejul ieșirii din Egipt. În noaptea eliberării, evreii au primit porunci speciale de la Dumnezeu, prin care un miel avea să fie jertfit seara, iar sângele lui trebuia să fie pus pe stâlpii ușii (cei laterali și cel transversal) în așa fel încât teritoriul acesta trebuia marcat ca fiind al lui Dumnezeu. În timpul nopții ultimei urgii (Dumnezeu luptase împotriva zeităților Egiptului și a fost victorios de fiecare dată prin nouă plăgi pe care le-a adus peste zeitățile la care se închinau egiptenii și care s-au dovedit a fi neputiincioase), evreii trebuia să mănânce mielul fript la foc cu cu ierburi amare, având mijlocul încins, cu făcliile aprinse și cu încălțămintele în picioare, timp în care îngerul dreptății va trece prin țara Egiptului și va lovi pe întâiul născut dintre dobitoace sau dintre oameni din orice casă care nu va avea asupra ei semnul sângelui. Nici chiar faraon nu a fost cruțat de această plagă, care a declanșat practic exodul. Evreii au ieșit în noaptea aceea din Egipt și au plecat spre țara făgăduinței. Acel miel pascal în reprezenta pe Mesia, care a venit în persoana lui Isus Hristos, și care în seara sărbătorii Paștelui, după o activitate de trei ani și jumătate instituie o nouă sărbătoare, a Cinei Domnului, a noului legământ, cu sângele Său, nu cu sânge de Miel. De fapt, toate jertfele Vechiului Testament vizau persoana lui Mesia", ne-a explicat pastorul adventist.

Cornel Dărvăşan a mai spus că prin serbarea Sfintei Cine vestesc "moartea Domnului până va veni El’’.
"Biserica Adventistă recunoaște sărbătoarea Cinei Domnului ca fiind transformarea sărbătorii Paștelui în Noul Legământ, și se procedează după porunca hristică în felul următor: Primul pas este spălarea picioarelor. Conform evangheliei după Ioan la capitolul 13, Isus a spălat picioarele ucenicilor. După asta, le-a spus: Dacă Eu Domnul și învățătorul v-am spălat picioarele, și voi sunteți datori să vă spălați picioarele unii altora, pentru că Eu v-am dat o pildă ca și voi să faceți cum am făcut eu. Acest gest al umilinței este înțeles ad literam, și în Biserica Adventistă se face înainte de cină, acest gest al spălării picioarelor, doi câte doi, doi bărbați sau două femei, la înțelegere pentru ca acest mic botez cum îl numeau părinții bisericești să dea la o parte praful păcatului care s-a așternut de la împărtășirea trecută", a precizat Cornel Dăvărăşan. După acest moment solemn, se rostește binecuvântarea de către un pastor sau un conducător (presbiter), se frânge și se servește pâinea, simbol al trupului lui Isus, simbol al comuniunii.

După ce se servește pâinea, se cere binecuvântarea asupra rodului viței, adică asupra vinului nefermentat, care simbolizează sângele lui Isus şi se împarte credincioșilor, a mai explicat pastorul.

Biserica Adventistă de ziua a șaptea, în mod convențional servește Paștele Domnului, Cina Domnului, odată la trei luni, deci trimestrial, în amintirea Domnului.

Printre cei care nu sărbătoresc Paştele se numără membrii bisericii Martorii lui Iehova.

Şi creştinii din Biserica Creştină după Evanghelie îşi aduc aminte de învierea lui Isus prin ceremonia Sfintei Cine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu